În Brașov, un oraș în care politica, afacerile și influența instituțională se intersectează de multe ori într-un mod greu de descifrat, apar periodic organizații civice care promit transparență, monitorizarea administrației și apărarea interesului public. Una dintre aceste organizații este ASUM – Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere, condusă de Ionuț Spătaru. Oficial, ASUM se prezintă ca un ONG implicat în identificarea problemelor urbane, în sesizarea autorităților și în protejarea comunității. În realitate însă, modul în care organizația a devenit vizibilă în spațiul public brașovean ridică mai multe întrebări decât răspunsuri.
În ultimii ani, ASUM a intrat în numeroase conflicte instituționale, a documentat situații controversate și a publicat frecvent poziții critice la adresa unor instituții sau persoane publice. De la sesizări privind depozite ilegale de deșeuri până la atacuri directe la adresa unor structuri administrative sau funcționari publici, organizația s-a poziționat constant ca un fel de „câine de pază” al comunității. Problema este că, în multe cazuri, intervențiile ASUM apar exact în momentele în care anumite conflicte politice sau economice escaladează în culisele orașului.
CITEȘTE ARTICOLUL ȘI PE
În mediul politic local există de mai mult timp suspiciunea că unele ONG-uri nu sunt neapărat rezultatul unui activism civic spontan, ci mai degrabă instrumente de influență utilizate în războaiele dintre diverse grupuri de putere. În astfel de situații, organizațiile funcționează ca platforme aparent independente, dar mesajele și campaniile lor coincid adesea cu interesele unor actori politici sau economici. Tocmai acest tip de sincronizare a atras atenția în cazul ASUM.
Președintele organizației, Ionuț Spătaru, nu este o figură foarte vizibilă în spațiul public, însă organizația pe care o conduce reușește frecvent să ajungă în centrul unor subiecte sensibile. Surse din mediul administrativ brașovean spun că intervențiile ASUM sunt uneori percepute mai degrabă ca presiuni decât ca simple sesizări civice. În anumite cazuri, organizația a atacat instituții sau persoane aflate în conflict cu anumite grupuri politice, în timp ce în alte situații a promovat sau a susținut inițiative venite din zona administrației.
CITEȘTE ARTICOLUL ȘI PE
Un alt element care ridică semne de întrebare este modul în care unele campanii ale ASUM coincid cu anumite direcții politice sau administrative. În Brașov, administrația locală a fost dominată ani la rând de figuri puternice, iar influența politică a unor lideri precum George Scripcaru a modelat pe termen lung relațiile dintre instituții, mediul de afaceri și zona civică. În astfel de contexte, nu este neobișnuit ca organizații aparent independente să devină, voluntar sau nu, parte din mecanismele de influență ale orașului.
Mai mulți observatori ai scenei locale vorbesc despre existența unei „zone gri” în care ONG-urile, presa și diferite grupuri de interese ajung să interacționeze într-un mod informal. Uneori aceste relații sunt pur întâmplătoare, alteori pot deveni instrumente de presiune sau de comunicare indirectă. În România, fenomenul ONG-urilor apropiate de politică sau de diverse rețele de influență nu este unul nou. De multe ori, aceste organizații devin utile tocmai pentru că pot spune lucruri pe care politicienii nu le pot afirma direct.
În culisele Brașovului circulă chiar ipoteza că unele structuri civice sunt folosite, ocazional, ca platforme de influență în jocurile dintre diferite grupuri din administrație, politică sau chiar din zona serviciilor. Nu există dovezi publice că ASUM ar face parte dintr-un astfel de mecanism, însă modul în care organizația apare frecvent în mijlocul unor conflicte sensibile a alimentat inevitabil aceste speculații.
CITEȘTE ARTICOLUL ȘI PE
Pentru moment, ASUM rămâne oficial ceea ce declară că este: o organizație civică condusă de Ionuț Spătaru, implicată în monitorizarea problemelor comunității. Dar într-un oraș în care granița dintre activism, influență și politică este adesea greu de trasat, întrebările despre cine și ce interese se află în spatele unor astfel de structuri nu vor dispărea prea curând.
Iar poate cea mai importantă dintre ele rămâne simplă: este ASUM doar un ONG civic care încearcă să schimbe lucrurile în Brașov sau face parte, conștient sau nu, dintr-o rețea mai amplă de influență care acționează din umbră? În lipsa transparenței totale, răspunsul rămâne suspendat undeva între activism și suspiciune.
Până una alta, Ionuț Spătaru a avut dreptate pe un subiect sensibil, încercând să facă un lucru bun atunci, respectiv mi-a ridicat la fileu o acțiune de gen interlop a domnului Ion Mânzală, ziarist pe care noi l-am susținut tare și, se pare că, am greșit. Șpaga aceea chiar a cerut-o Ion Mânzala. Ionuț Spătaru a avut dreptate dar a fost super tare contrat de către Liviu Pandele care își plantase o altă trădătoare, Alexandra Gabriela Sîrbu, amanta lui și agent GRU detașat în anumite zone, spunând ca Ionut Spătaru este omul SRI-ului, lucru care s-a dovedit a fi fals.
