Demiterea recentă a directorului general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV), Dan Pisică, aduce din nou în prim-plan o instituție strategică a statului, măcinată periodic de scandaluri, numiri controversate și suspiciuni de sinecuri politice.
Deși Dan Pisică a susținut public că eliberarea sa din funcție de către Ministerul Transporturilor este o simplă „decizie politică”, invocând rezultate financiare record și investiții în infrastructura de pregătire marină, contextul din spatele instituției și al numirilor conexe din teritoriu relevă o rețea mult mai complicată.
1. Actul 1: Destituirea fulger a lui Dan Pisică la Constanța
Decizia Ministerului Transporturilor a venit direct în timpul unei ședințe a Consiliului de Conducere al CERONAV. Pisică a fost înlocuit prompt cu Andrei Brighidău (USR Constanța, fost consilier local și fost comandant/profesionist offshore).
Argumentele fostului director: Dan Pisică se apără invocând cifrele — creșteri de venituri de peste 40-47%, extinderea parteneriatelor offshore (inclusiv pentru proiecte majore precum Neptun Deep) și finalizarea noilor baze de instruire.
Realitatea din teren: În ciuda raportărilor financiare optimiste, publicațiile din presă (PresConnect.ro, Realitatea News, Argumentul.ro) au ridicat de-a lungul timpului semne de întrebare legate de modul în care au fost derulate anumite achiziții, atribuiri de contracte cu statul și gestionarea patrimoniului instituției.
Traseu instituțional: Dan Pisică nu părăsește complet CERONAV, ci revine pe postul de șef de serviciu pe care îl deținea anterior numirii sale în funcția de director general.
2. Actul 2: Punctul nevralgic CERONAV Galați – Cazul Viorel Munteanu
Un alt capitol extrem de controversat care completează tabloul problemelor de integritate din cadrul instituției vizează subunitatea CERONAV Galați.
Conform anchetelor media apărute în presa regională și preluate de mai multe canale de știri, numirea lui Viorel-Sebastian Munteanu la conducerea Subunității Ape Interioare Galați a stârnit valuri de nemulțumire și suspiciuni de nelegalitate:
Proceduri de numire contestate: Publicațiile de investigație au pus sub semnul întrebării respectarea condițiilor legale de studii, vechime și procedură administrativă în cazul numirii acestuia în funcție.
Standarde duble în instituții publice: Criticile din spațiul public au vizat lipsa de transparență a managementului central (condus la acea vreme de Dan Pisică) în ceea ce privește numirile făcute în structurile teritoriale.
Miza financiară de la Galați: Subunitatea de la Galați a înregistrat o explozie a veniturilor în ultimii ani pe fondul noilor directive europene privind navigația pe ape interioare, transformând locația într-un punct strategic cu bugete uriașe pentru pregătirea personalului navigant.
3. Suspiciunile de corupție și achizițiile publice
Materialele de presă apărute pe platformele menționate au evidențiat un tipar restrâns de firme care au beneficiat de contracte de furnizare de servicii, echipamente și simulatoare navale.
Contractele de achiziții: Deși conducerea susținea că procedurile s-au derulat transparent prin platforma SICAP, suspiciunile jurnalistice au vizat caietele de sarcini presupus create pentru anumiți furnizori de tehnologie și echipamente specifice.
Trecutul și legăturile de afaceri: Legăturile dintre firme private conectate la oameni din administrație și bugetul CERONAV au constituit pilonul central al investigațiilor de presă locale și naționale.
Miza din spatele mutărilor
Schimbarea conducerii CERONAV nu este doar o simplă rotație de cadre politice. Cu bugete uriașe alimentate din cursurile obligatorii ale milor de navigatori români și străini, investiții masive în simulatoare de ultimă generație și proiecte de expansiune, instituția rămâne un punct nevralgic unde interesele politice și de afaceri se intersectează direct.
Actul 4: Reacția de la vârful ministerului – Retezarea rețelei de la Constanța și Galați.
Decizia de destituire a lui Dan Pisică capătă o altă greutate când este privită din perspectiva unei intervenții ferme de la nivel guvernamental. Tăcerea și complicitatea caruselului politic au fost întrerupte de poziția clară a ministrului de resort (ministru care gestionează și componenta de turism/economie/transporturi în actuala arhitectură executivă).
Acesta a înțeles rapid că schema funcțională de la CERONAV — extinsă periculos de la Constanța până la subunitatea strategică de la Galați — nu mai reprezenta o simplă administrare instituțională, ci o adevărată „rețea de șpăgari” și sinecuri bine consolidate.
Determinare și viteză de reacție: În loc să lase anchetele interne să trenoze sau să mușamalizeze suspiciunile privitoare la achizițiile cu dedicație și numirile ilegale (precum cazul Viorel Munteanu la Galați), ministrul a acționat fulgerător.
Ordin dat în plină ședință: Tăierea nodului gordian direct prin ordin ministerial, transmis chiar în timpul ședinței Consiliului de Conducere, a trimis un semnal ferm: toleranță zero față de combinațiile pe bani publici.
Curățenia în teritoriu: Trecerea în revistă a neregulilor de la Galați și Constanța a arătat că Ministerul nu s-a lăsat impresionat de „cifrele cosmetizate” și veniturile record invocate de Dan Pisică. În spatele bilanțului financiar se ascundea un sistem de atribuiri dubioase care trebuia demontat imediat.
Prin această mișcare radicală, ministrul a pus punct unei etape de opacitate la CERONAV, semnalând că nicio funcție nu este intangibilă atunci când suspiciunile de corupție și interesele de grup riscă să compromită o instituție strategică a statului român.
