Într-un moment critic pentru România, marcat de dezechilibre economice, neîncredere publică în instituții și un climat regional tensionat, președintele României l-a desemnat oficial pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru. Decizia vine în urma unui acord politic aproape unanim: PNL, PSD, USR, UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale și-au declarat sprijinul pentru Bolojan, în ceea ce analiștii numesc „un moment de reconstrucție a sistemului politic”.
Un nume greu, cu rezultate dovedite
Ilie Bolojan nu este un politician tipic. Nu cultivă imaginea publică, nu face parte din grupările de putere din umbră, și nu a apărut constant în talk-show-uri. Și totuși, bilanțul său administrativ îl recomandă ca unul dintre cei mai eficienți și respectați lideri locali din România post-decembristă.
Ca primar al Oradiei timp de trei mandate (2008–2020), Bolojan a redus birocrația, a concediat zeci de angajați inutili din primărie, a digitalizat serviciile, a atras fonduri europene de sute de milioane de euro și a transformat orașul într-un model de dezvoltare urbană. Din 2020, în calitate de președinte al Consiliului Județean Bihor, a continuat să aplice aceeași rețetă de eficiență: investiții prioritizate, proiecte mari duse la capăt, fără scandaluri politice.
De ce a fost ales?
În contextul unui sistem politic uzat, cu partide marcate de conflicte interne și lipsă de încredere publică, Bolojan a apărut ca o soluție de compromis funcțional. Deși membru al PNL, el este perceput ca un tehnocrat cu legitimitate politică – un profil extrem de rar.
Surse politice confirmă că nominalizarea sa a fost agreată rapid datorită:
Reputației de administrator neafiliat intereselor de grup;
Abilității de a colabora instituțional fără a fi captiv politic;
Lipsei de scandaluri sau acuzații de corupție;
Capacității de a construi consens în jurul proiectelor, nu al negocierilor de funcții.
Un Guvern de eficiență, nu de compromis
Conform draftului programului de guvernare aflat în lucru, prioritățile premierului desemnat Ilie Bolojan sunt clare și bine conturate:
- Reforma aparatului de stat – prin comasarea agențiilor paralele, reducerea cheltuielilor administrative și eliminarea posturilor de decor;
-
Accelerarea marilor investiții în infrastructura de transport, sănătate și digitalizare;
-
Transparență bugetară și eficiență fiscală – se propune o reevaluare a tuturor cheltuielilor bugetare;
-
Absorbția accelerată a fondurilor europene și reformarea PNRR, inclusiv prin implicarea sectorului privat în implementare;
-
Redefinirea relației stat-cetățean – prin digitalizare completă, răspuns rapid al instituțiilor și debirocratizare totală a interacțiunii publice.
Ce spun liderii politici?
Declarațiile de susținere au fost clare și rare, prin unitatea lor:
Marcel Ciolacu (PSD): „România are nevoie de un premier serios și eficient. Ilie Bolojan are un istoric care nu lasă loc de interpretări.”
Nicolae Ciucă (PNL): „Este cea mai bună alegere. Nu doar pentru PNL, ci pentru întreaga țară.”
Cătălin Drulă (USR): „Nu am susținut multe inițiative ale coaliției, dar Bolojan are susținerea noastră. Ne dorim o reformă reală, nu o cosmetizare.”
Kelemen Hunor (UDMR): „Un om care muncește și livrează. Exact ce lipsește în administrația centrală.”
Provocările mandatului
Mandatul lui Bolojan nu va fi lipsit de obstacole:
Deficitul bugetar depășește 5%, iar Comisia Europeană solicită măsuri clare de reducere;
