Agenția de turism „Chef De Ducă” din Constața a devenit în ultimii ani un nume cunoscut în mediul online, promovat prin imagini spectaculoase, oferte atractive și o retorică seducătoare despre „vacanțe de vis la prețuri corecte”. În spatele sloganurilor însă, realitatea pare mult mai complicată. Investigația de față reconstituie, cu date publice, din registre comerciale și articole de presă, povestea unei agenții care a adunat sute de reclamații, multe procese prin toată și o serie de acuzații grave. Analiza este construită cu prudență, bazată pe surse documentate, situații reale, relatări ale angajaților și colaboratorilor țepuiți de ”iubitul frate” Silviu Raboveanu, evitând orice afirmație nefundamentată, dar arătând tiparul unei firme care a sedus și apoi a dezamăgit o parte semnificativă a clienților săi.
Potrivit Registrului Comerțului, agenția Chef De Ducă a funcționat sub umbrela societății Eddia Business Travel RO SRL, înființată în 2021, cu sediul social în municipiul Constanța, pe strada Prelungirea Liliacului nr. 14. Administratorul și asociatul unic este Doina Răboveanu, o femeie care, conform mai multor surse, ar mai fi fost implicată în alte entități comerciale din același domeniu: Global Advise SRL, Magenta Travel SRL și Exploravista SRL. Într-un timp scurt, brandul Chef De Ducă a crescut rapid datorită marketingului profesionist, externalizat către Discovery Travelcast cărora le-au tras și lor o țeapă de 20000 euro la final, alimentat de o prezență intensă pe rețelele sociale și de colaborări cu influenceri și portaluri de turism (prin rețetelele digitale uriașe Discovery Travelcast), totul făcut de către această companie specializată in marketing. Reclamele promiteau prețuri sub media pieței, vacanțe în destinații exotice și garanția unei experiențe „fără griji”, după datele trimise de către agentului principal al Garzii de Coastă – Politia de Frontieră – Silviu Raboveanu în numele lui Chef de Ducă. În realitate, după cum reiese din plângerile publice și articolele apărute în presa locală și națională, foarte mulți turiști s-au trezit fără bani, fără bilete și fără răspunsuri.
Mai mult, si-au țepuit inclusiv angajații și colaboratorii apropiați care i-au ajutat sa ridice compania de la 8000 euro vanzări lunare, la 1,5 mil în 14 luni, nu și-au plătit cei mai buni agenti nici până în ziua de azi, și-au lăsat ghizii în Dubai sa-și platească singuri bilete de avion, bagaje și alte cheltuieli promițând ca trimit banii în 24h. Țeapă, evident, și neplătită nici până în ziua de azi.
Primele semnale de alarmă au apărut în 2023, când mai mulți clienți au reclamat public faptul că agenția le-ar fi anulat vacanțele fără rambursarea sumelor plătite. Într-un caz, o familie a achitat un avans pentru un circuit în Turcia, dar cu câteva zile înainte de plecare a primit un mesaj prin care se anunța că sejurul a fost anulat, fără restituirea banilor. O altă clientă povestește că i s-a cerut o „diferență de preț” după achitarea integrală a pachetului, fiind condiționată de plata suplimentară pentru a putea pleca. Aceste mărturii au fost confirmate de publicații precum Ziuă de Constanța, care a relatat despre clienți care s-au simțit înșelați și au sesizat autoritățile.
Silviu Raboveanu – agent principal la Garda de Coasta / Poliția de Frontieră Constanța, membru in Masonerie – Constanța, a nenorocit un alt agent, cel mai bun agent de turism din Iordania, care după ce ”iubitul frate” Silviu Raboveanu și-a câștigat increderea în el l-a țeput cu 44000 de dolari (cerând ulterior echipei de marketing sa îi aduca alt operator local din Iordania, lucru care s-a și întâmplat, echipa de marketing neștiind de țepele din spate deoarece nu era in sfera lor de activitate). Compania se numeste Hajjat Tours > https://portal.just.ro/212/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=21200000000677728&id_inst=212
În august 2025, cazul a căpătat o dimensiune penală. Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economico-Financiare din Constanța, coordonați de un procuror, au efectuat percheziții la sediul agenției și la locuința administratorului. Ancheta viza suspiciuni de înșelăciune și prejudicii de aproape 400.000 de lei. Din ancheta citată de presa locală, reiese că în perioada 2023–2024, peste 20 de persoane ar fi fost induse în eroare prin promisiuni de servicii turistice care nu au mai fost onorate, iar o altă agenție externă, partener comercial, ar fi fost prejudiciată cu peste 200.000 de lei.
În paralel, Eddia Business Travel RO SRL a fost acționată în instanță de mai mulți clienți, iar în 2024 a contestat o amendă a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. În 2025, potrivit datelor publice, compania a intrat în insolvență, la cererea unui creditor care a invocat datorii neachitate. Aceste evoluții sugerează o stare de colaps financiar și o incapacitate de a onora obligațiile contractuale. Lista Ministerului Turismului din 2024 menționează firma între agențiile cărora li s-a retras licența de funcționare, ceea ce ridică întrebări despre legalitatea eventualelor activități ulterioare.
Pe site-ul propriu, chefdeduca.ro, termenii și condițiile conțin o clauză care limitează responsabilitatea companiei, precizând că agenția „nu este răspunzătoare pentru eventualele neconcordanțe între informațiile publicate online și cele comunicate în agenție”. O astfel de formulare, deși aparent standard, poate fi interpretată ca o strategie juridică de a reduce expunerea în fața clienților. În contrast cu numeroasele reclamații, pe platforme de recenzii agenția continuă să primească și note pozitive, semn că o parte dintre clienți au beneficiat de serviciile promise. Acest contrast între experiențele pozitive și cele profund negative ridică problema transparenței și a continuității operaționale într-o piață vulnerabilă.
Există și o dimensiune socială subtilă a acestui caz: conexiunile și protecțiile informale care pot apărea în jurul unor afaceri de acest tip. În unele comentarii apărute online se vehiculează ideea că în spatele agenției ar exista legături cu cercuri masonice sau rețele discrete de influență locală. Deocamdată, nu există probe publice care să confirme aceste afirmații. Nici în documentele oficiale, nici în arhivele judiciare nu apare vreo trimitere la apartenențe masonice, contracte preferențiale sau influențe de tip ocult. Aceste speculații, frecvente în spațiul online românesc, par să exprime mai degrabă neîncrederea generală față de sistem decât o realitate demonstrabilă. Totuși, ele arată un context social în care pierderea banilor se asociază automat cu ideea de „rețea” și „protecție”, ceea ce reflectă un simptom de neîncredere instituțională, nu neapărat o conspirație.
Din punct de vedere economic, Chef De Ducă ilustrează un tipar des întâlnit în turismul românesc post-pandemic: apariția rapidă a unor firme mici, cu capital limitat, care promit prețuri de dumping și volume mari de vânzări, dar care nu pot susține financiar obligațiile generate. Lipsa unui control riguros al fluxurilor de numerar, presiunea de a crește rapid și eventuale datorii către furnizori pot duce la reacții în lanț – de la întârzieri și reclamații, până la anchete și insolvență.
De aici se ridică o întrebare morală și sistemică: cum se ajunge ca zeci de oameni să-și piardă economiile în fața unei promisiuni frumos ambalate? Răspunsul ține de o combinație între naivitatea consumatorului și vulnerabilitatea sistemului de reglementare. În România, licențele de turism se retrag frecvent, dar multe agenții continuă să funcționeze online sub alte denumiri sau prin intermediul altor firme. Această mobilitate juridică, greu de urmărit pentru clientul obișnuit, permite repetarea acelorași modele.
Din perspectiva dreptului comercial, clienții prejudiciați pot apela la ANPC sau la instanțe, însă procedurile sunt lungi, costisitoare și rareori duc la recuperarea integrală a banilor. Mulți dintre cei care s-au considerat înșelați de Chef De Ducă au declarat că și-au pierdut speranța de a-și mai primi sumele plătite. Cazul, prin amploarea sa, ridică o problemă mai amplă: lipsa unui sistem de garanție eficient, prin care fiecare agenție să fie obligată să depună o sumă asiguratorie reală, nu simbolică.
În final, investigația asupra agenției Chef De Ducă nu este doar povestea unei firme aflate în dificultate, ci și radiografia unei piețe unde aparențele domină încrederea. Reclamele frumoase, influencerii și promisiunile pot construi rapid un brand, dar fără transparență și etică, ele se transformă în iluzii costisitoare. În lipsa probelor privind rețele de influență sau masonerie, adevărata cauză pare a fi mult mai banală și totodată mai gravă: lăcomia, lipsa de responsabilitate și exploatarea speranței oamenilor de a trăi o vacanță perfectă.
Ceea ce rămâne, după entuziasmul inițial, este o listă lungă de procese, o firmă în insolvență și o lecție amară despre cât de ușor se pot clădi promisiuni din nimic. Iar dincolo de toate aceste aspecte comerciale, cazul Chef De Ducă este o oglindă a societății românești contemporane, unde succesul rapid ascunde adesea fragilitate, iar încrederea publicului este moneda cea mai ușor de pierdut.
Urmează ”iubite frate” de la Garda de Coasta Constanța care cerea informații de la un alt ”iubite frate” de la munte si spre informare ”gremlinului de la Crame”.
Trăiască Masoneria din Constanța și, în mod special, reprezentanții de la Poliția de Frontieră Constanța – Garda de Coastă – cu ”punct de lucru” la AGENȚIA DE TURISM CHEF DE DUCĂ.
