Interviu cu Denisa Tohanean Tomoș, psiholog clinician.
Răzvan Bujdoiu: În ultima perioadă se vorbește tot mai mult despre abuz emoțional. Din perspectivă clinică, ce înseamnă de fapt abuzul emoțional direct?
Denisa Tohanean, psiholog clinician: Abuzul emoțional direct presupune comportamente verbale sau relaționale care au efect de diminuare a siguranței psihologice a persoanei. Vorbim despre critică repetată, invalidare, umilire, manipulare sau amenințări — nu ca episoade izolate, ci ca pattern. Clinic, indicatorul principal nu este doar conținutul cuvintelor, ci intenția de control și impactul de destabilizare asupra identității și stimei de sine.
Răzvan Bujdoiu: Cum poate o persoană să își dea seama că nu e doar un conflict, ci abuz emoțional?
Denisa Tohanean: Un conflict implică tensiune punctuală și posibilitatea de reparare. Abuzul emoțional lovește în mod repetat în zone sensibile și produce retragere, anxietate sau auto-îndoială. De exemplu, când apar atacuri la rolul de părinte — „Nu e de mirare cum sunt copiii tăi” — sau când sunt folosite vulnerabilități cunoscute: trecutul, insecuritățile, relațiile importante. În momentul în care cineva folosește deliberat ceea ce știe că te doare, nu mai vorbim despre o reacție impulsivă, ci despre o dinamică abuzivă.
Răzvan Bujdoiu: Care este reacția psihologică firească în astfel de situații?
Denisa Tohanean: Sistemul nervos activează automat răspunsul de tip luptă, fugă sau îngheț. De aceea oamenii fie reacționează impulsiv, fie se blochează și tac din teamă. Niciuna dintre aceste reacții nu ajută pe termen lung. Ce încercăm în intervenția clinică este dezvoltarea unei a patra opțiuni: reglarea conștientă și poziționarea clară.
Răzvan Bujdoiu: Spuneți adesea că liniștea poate fi o formă de forță. Cum arată asta concret?
Denisa Tohanean: Liniștea sănătoasă nu este pasivitate, ci spațiu de autoreglare. Ea apare între stimul și răspuns. În acel spațiu îți observi activarea fiziologică, îți încetinești respirația și alegi un răspuns, nu o reacție. Clinic, asta ține de reglare emoțională și mentalizare — capacitatea de a rămâne conectat la tine în timp ce înțelegi dinamica relațională.
Răzvan Bujdoiu: Există o formulă simplă pe care oamenii o pot folosi în momentul unui atac verbal?
Denisa Tohanean: Da. O schemă practică este: Respir – Numesc – Delimitez.
1. Respir: o inspirație scurtă și o expirație lentă reduc reactivitatea autonomă.
2. Numesc: aduc comportamentul în realitate — „Tonul acesta este agresiv” sau „Nu accept să fiu jignită.”
3. Delimitez: stabilesc limita — „Putem continua când discutăm respectuos” sau „Mă opresc aici dacă tonul rămâne acesta.”
Dacă limita nu este respectată, retragerea este o intervenție sănătoasă, nu o slăbiciune.
Răzvan Bujdoiu: De ce le este atât de greu oamenilor să pună limite?
Denisa Tohanean: Pentru că limitele activează frica de respingere și pierdere relațională. Mulți au învățat că trebuie să tolereze pentru a păstra relația. În realitate, din punct de vedere clinic, absența limitelor întreține dinamica abuzivă și erodează identitatea personală.
Răzvan Bujdoiu: Ce mesaj ați transmite cuiva care se confruntă frecvent cu abuz emoțional?
Denisa Tohanean: Să își valideze percepția internă. Dacă te simți constant micșorat, tensionat sau nesigur, experiența ta este relevantă psihologic. Nu ai nevoie de agresivitate pentru a te apăra, ci de claritate, reglare și consecvență în limite. Sănătatea emoțională nu înseamnă să suporți mai mult, ci să tolerezi mai puțin ceea ce te rănește.
Răzvan Bujdoiu: Dacă ar fi să rezumați într-o idee centrală?
Denisa Tohanean: Liniștea nu oprește abuzul prin ea însăși, dar îți oferă poziția din care poți spune ferm: „Asta nu accept.” Iar acea poziționare schimbă dinamica în interiorul tău, înainte de toate.
