Cel mai influent și mai longeviv șef de serviciu secret din România rezistă de peste 20 de ani la vârful statului român, reușind să-și cosmetizeze CV-ul și să ascundă cea mai sensibilă parte a carierei sale militare.
Recorder a reconstituit din mărturii și documente biografia de tinerețe a șefului SPP:
- Lucian Pahonțu și-a început cariera militară din postura de nepot al unui mare general comunist și a activat ca ofițer în Trupele de Securitate din 1987 până în 1990.
- La Revoluție, Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Conform mai multor documente descoperite de Recorder, Lucian Pahonțu a fost prezent în acea noapte în zona baricadei de la Intercontinental, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți.
- Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București.
- Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările pe care i le-am transmis cu privire la informațiile care privesc biografia sa și s-a rezumat să spună că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate”.
Omul sinonim cu sistemul
Generalul Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază (SPP) din decembrie 2005, adică de peste două decenii. În 2024 a împlinit 60 de ani și a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția de șef al SPP. În 2025, la Cotroceni a ajuns un nou președinte, însă Pahonțu n-a fost înlocuit nici de această dată. În ultimii 20 de ani, România a schimbat 3 președinți și 15 guverne, dar Lucian Pahonțu a fost de neclintit.
Prin separeurile politicii românești se vorbește cu glas șoptit despre influența pe care acest general o exercită în tot mai multe zone ale statului român. Uneori aceste discuții ajung și în spațiul public. În 2018, Liviu Dragnea l-a acuzat pe Lucian Pahonțu că racolează oameni din PSD, iar Paul Stănescu a declarat că șeful SPP i-a propus printr-un emisar să-l susțină pentru a prelua șefia Partidului Social Democrat.
Anul acesta, în toiul tensiunilor politice pentru numirea unui nou premier, în presă a apărut o fotografie în care Lucian Pahonțu stătea la masă alături de președintele Nicușor Dan în timp ce acesta avea o întâlnire cu oameni din zona politică. Tot în aceeași perioadă, premierul desemnat Adrian Veștea a relatat într-o ședință a conducerii PNL că președintele Nicușor Dan a trimis un echipaj SPP să îl aducă, în cel mai mare secret, la București, cu toate că nu se număra printre demnitarii care aveau dreptul la dispozitiv SPP înainte de desemnare.
Astfel de momente au alimentat ideea că Pahonțu a devenit mult mai mult decât șeful serviciului secret responsabil cu protecția președintelui și a altor înalți demnitari și că se implică direct în jocurile politice.
De unde vine, însă, acest personaj atât de influent?
În 2005, când a fost numit de președintele Traian Băsescu la conducerea SPP, se știa că Lucian Pahonțu avea o carieră în Jandarmerie și că fusese comandantul Brigăzii Speciale de Intervenție „Vlad Țepeș”.
Informațiile despre parcursul său profesional sunt prezentate sumar în CV-ul de pe site-ul SPP. Sunt menționate cele două brigăzi din Jandarmerie pe care le-a condus – Brigada 11 Mobilă București (1999-2002) și Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș” (2002-2005). În rest, informațiile sunt vagi: „A ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne” (1992-1999), iar anterior menționează doar că a fost comandant de companie (1990-1992) și comandant de pluton (1987-1990) în cadrul aceluiași minister.
În ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Lucian Pahonțu că, după ce a preluat conducerea Serviciului de Protecție și Pază, a început să angajeze „cadre militare care au aparținut fostelor instituții represive comuniste ori participanți la acțiunile represive din timpul evenimentelor din decembrie 1989”. Mai mult, colonelul Găinușă spunea că însuși Lucian Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, dar fără să dea alte detalii.
Pahonțu a respins acuzațiile, dar nu a oferit prea multe informații. S-a rezumat la a spune doar că înainte de 1989 a fost comandant de pluton de militari în termen la transmisiuni și scandalul s-a stins.
Această eschivă – la fel ca și informația din CV-ul afișat pe site-ul SPP – este, însă, o minciună prin omisiune. Între 1987 și 1990, Lucian Pahonțu a fost, într-adevăr, comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne, iar specializarea sa era cea de transmisiuni. Însă aceasta este doar o jumătate de adevăr. Jumătatea convenabilă.
Versiunea completă este că, în ultimii trei ani ai regimului comunist, Lucian Pahonțu a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, la UM 0305 de la Băneasa. Din 1986, Comandamentul Trupelor de Securitate se subordona direct Departamentului Securității Statului (DSS), cea mai temută structură din perioada ceaușistă. La rândul său, DSS făcea parte din Ministerul de Interne.
Trupele de Securitate au fost o structură militarizată a Ministerului de Interne, înființată în 1949 cu misiunea de a apăra „independența și suveranitatea națională”. A făcut parte din aparatul de represiune al regimului comunist. „Trupele de Securitate au fost implicate în reprimarea revoltelor țărănești, lichidarea rezistenţei din munţi, dar şi în asigurarea pazei în penitenciare şi colonii de muncă”, se arată într-un material explicativ al IICCMER.
În ultimii ani ai regimului comunist, principalele misiuni ale acestei structuri erau de pază și ordine publică. Trupele de Securitate colaborau însă și cu diverse direcții ale Securității, în special în culegerea de informații din zona unde efectuau serviciul de pază, se arată în volumul „Trupele de Securitate (1949-1989)”, publicat de CNSAS, în 2004.
Nepotul generalului Milea
Lucian Pahonțu a devenit ofițer în cadrul Trupelor de Securitate după ce a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de Transmisiuni de la Sibiu. Și-a croit drum spre această carieră având ascendentul unei relații de rudenie cu generalul Vasile Milea, șef al Marelui Stat Major al Armatei (1980-1985) și Ministru al Apărării Naționale (1985-1989). Milea a fost practic unul dintre cei mai puternici oameni în stat în ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste.
Surse din interiorul familiei ne-au confirmat că Nicolae Pahonțu, tatăl actualului șef SPP, a fost văr primar cu generalul Vasile Milea. Asta înseamnă că Lucian Pahonțu era nepotul ministrului Apărării. Cei doi sunt, de altfel, născuți în aceeași comună: Lerești, județul Argeș.
„Știți foarte bine cum erau vremurile atunci. Relațiile de rudenie contau enorm, iar influența generalului Milea era uriașă. Cine a trăit în acea perioadă știe că nu prea se putea ca un nepot al ministrului Apărării să dea admiterea la o școală militară și să fie respins. Milea ținea foarte mult la familia extinsă din Lerești, chiar dacă unii se foloseau de numele lui și el afla abia după ce faptul era consumat”, ne-a spus o sursă din cadrul familiei.
În apărarea dictatorului
Până în prezent, nu a existat nicio informație în presă sau în comunicări oficiale despre unitatea militară la care Lucian Pahonțu a activat înainte de decembrie 1989. Și, totuși, undeva într-un colț al internetului am reușit să găsim o mențiune de la care am putut începe să săpăm.
Pe un grup de Facebook dedicat foștilor militari în termen, unde aceștia publică poze și deapănă amintiri, am identificat câteva comentarii care menționează numele Lucian Pahonțu și unitatea unde acesta era comandant de pluton: UM 0305 Băneasa. Am discutat cu câțiva dintre cei care au postat comentariile și ne-au confirmat că l-au avut comandant de pluton pe actualul șef al SPP.
Citeste continuarea…
