De ce Electrica refuză preluarea transformatoarelor și ce ascund construcțiile ilegale de infrastructură făcute de entități private?
RÂȘNOV — În spatele dezvoltării imobiliare explozive din ultimii ani se ascunde o rețea tot mai extinsă de infrastructuri electrice improvizate, construite ilegal de entități private, fără avize, fără recepție tehnică și, uneori, cu complicitatea tacită a autorităților locale. Situația de la Râșnov scoate la iveală un mecanism periculos, în care siguranța publică și legalitatea sunt puse în plan secundar față de profit.
Rețele neautorizate și transformatoare nepreluate
Cartiere noi din Râșnov și din zona periurbană funcționează în prezent cu energie electrică furnizată prin rețele improvizate, construite de dezvoltatori sau intermediari, în afara cadrului legal. Deși investițiile ar fi trebuit să fie recepționate și apoi preluate de Electrica — operatorul legal de distribuție — acest lucru nu s-a întâmplat.
Motivul? Electrica refuză să preia transformatoarele și rețelele, invocând nereguli grave în documentație, lipsa avizelor tehnice, lucrări executate fără autorizație de construire sau fără respectarea normelor tehnice și de siguranță sau, pur și simplu, nu s-a vrut de la bun început ca acest lucru să se întâmple.
Surse din interiorul companiei au declarat, sub protecția anonimatului, că “multe din aceste rețele sunt pur și simplu pericole publice — cabluri subdimensionate, transformatoare neomologate, instalații improvizate care pun în pericol atât consumatorii, cât și rețeaua națională.”
O afacere paralelă cu legea
Ceea ce la început părea o excepție a devenit un model de afacere. Anumiți dezvoltatori din Râșnov preferă să construiască rețele de electricitate în regie proprie, să instaleze transformatoare în zone rezidențiale nou create, apoi să “vândă” electricitatea noilor proprietari — cu prețuri mai mari și/sau fără reglementare oficială.
Este vorba, în esență, de micro-monopoluri ilegale, în care locuitorii nu au altă opțiune decât să accepte tarifele impuse de rețelele private. În unele cazuri, racordarea la aceste rețele este condiționată de plata unor “contribuții” sub formă de donații, taxe de infrastructură sau sume negociate informal.
Susține jurnalismul independent! Click pe logo
Infrastructură publică construită ilegal
Problema nu se oprește la electricitate. La Râșnov, mai multe drumuri de acces, rețele de apă, canalizare sau instalații de iluminat public au fost construite de entități private fără autorizație de construire și apoi puse în funcțiune fără recepție de către autorități.
Investigațiile arată că, în unele cazuri, primăria a închis ochii sau chiar a acceptat recepționarea unor lucrări ilegale, justificând acțiunile prin “interesul comunității” sau “nevoia de dezvoltare urbanistică”. De fapt, multe din aceste proiecte au deservit exclusiv interesele economice ale unui număr restrâns de investitori, în timp ce responsabilitatea și costurile revin, în final, comunității locale.
Cine răspunde?
În lipsa unui control eficient din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, ANRE sau a autorităților locale, rețelele ilegale continuă să se extindă. Locuitorii rămân captivi într-un sistem în care dreptul la o infrastructură sigură și reglementată este negociat între dezvoltatori și funcționari locali.
Între timp, Electrica rămâne în expectativă. Oficial, compania refuză preluarea rețelelor “care nu îndeplinesc condițiile tehnice și legale”. Neoficial, este vorba despre o realitate mai complexă: lipsa unui cadru coerent de sancționare și o presiune uriașă din partea dezvoltatorilor, care se folosesc de rețelele ilegale ca de o pârghie de șantaj în negocierile cu autoritățile.
Ce se întâmplă la Râșnov este simptomatic pentru o problemă mai amplă din România: haosul urbanistic combinat cu absența controlului public. Rețelele private ilegale nu sunt doar o problemă de legalitate, ci și una de siguranță națională. Cât timp aceste rețele vor continua să funcționeze fără reglementare, cetățenii vor rămâne vulnerabili, iar statul — complice prin inacțiune.
Cazul Străzii Glăjeriei: profit din infrastructură publică
Un exemplu concret al acestui fenomen se află chiar pe Strada Glăjeriei din Râșnov, unde o rețea electrică improvizată funcționează de ani buni fără a fi preluată oficial de către Electrica. Potrivit surselor noastre, în centrul acestui caz se află un transformator montat pe un stâlp aflat inițial în rețeaua națională. Accesul la acest punct strategic a fost obținut într-un mod controversat, iar întreaga instalație a fost apoi integrată într-o rețea privată, folosită pentru alimentarea unor ansambluri rezidențiale nou construite.
Dezvoltatorul ar fi reușit să monetizeze rețeaua în mod neoficial, impunând tarife, taxe de racordare și condiții de conectare, toate în afara cadrului legal. Urmează să detaliem, în curând, cine este beneficiarul acestei afaceri, cum a obținut accesul la infrastructura publică, dar și ce mecanisme i-au permis să o transforme într-o sursă de profit uriaș, fără intervenția autorităților.
”Pe Str. Glăjeriei din Râșnov funcționează o rețea electrică ilegală, alimentată de un transformator care ar fi trebuit să fie parte din infrastructura Electrica. În realitate, accesul la stâlpul respectiv a fost obținut de o entitate privată, care acum vinde curent către zeci de locuințe nou construite.
Locuitorii sunt obligați să plătească taxe de racordare între 3000 și 5000 de euro, fără facturi oficiale. Rețeaua NU este preluată de Electrica, NU este autorizată și NU are recepție tehnică.
Practic, un transformator public a fost transformat într-o afacere privată care produce profituri uriașe, în timp ce autoritățile locale și instituțiile de control stau deoparte.
Cine controlează această rețea? Cum a fost posibil? De ce tace Electrica?
Răspunsurile vin în curând, în următorul episod al investigației.
Urmăriți-ne pentru dezvăluiri complete. Distribuiți dacă vreți să nu rămână iarăși „un caz local trecut sub tăcere”, chiar dacă sunt și anumite ”servicii” care tac. Stiu ele de ce.
Si noi știm.
#Râșnov #Glăjeriei #ElectricitateIlegală #Investigație #EnergiePrivată #Infrastructură #Transformator #CorupțieLocală #Romania2025
