De-a lungul ultimului deceniu, România a fost ținta unei campanii discrete de influență, desfășurată de serviciile de informații rusești, în special GRU. Tineri au fost racolați în proiecte aparent culturale sau pacifiste, trusturi media au început să vehiculeze narațiuni subtile pro-ruse, iar societatea a fost infiltrată cu o propagandă greu de detectat. Cu toate acestea, profesionalismul unor structuri din serviciile românești a început să dea roade: rețelele au intrat în hibernare, agenții au fugit sau s-au ascuns. Însă întrebarea rămâne – este România pregătită pentru următorul val?
O operațiune pe termen lung, cu ținte tinere și vulnerabile
Anexarea Crimeei în 2014 nu a însemnat doar începutul unei noi ere geopolitice, ci și declanșarea unei campanii extinse de influență rusă în Europa de Est. România, membră NATO și UE, dar cu fisuri evidente în educație, mass-media și instituții, a devenit un teren fertil pentru operațiunile GRU. Țintele? Tineri dezamăgiți de clasa politică, influenceri în căutare de validare, jurnaliști marginali și ONG-uri deschise la orice sursă de finanțare.
Pe rețelele de socializare au apărut inițiative „independente” care promovau „neutralitatea României în conflictele internaționale”, „solidaritatea ortodoxă cu Rusia” sau teme conspiraționiste despre „dictatura globalistă”. De cele mai multe ori, finanțarea era greu de urmărit, dar conținutul trăda direcția: un atac constant asupra valorilor occidentale și o relativizare a crimelor regimului Putin.
Trusturi media și canale alternative: infiltrarea cu față „neutră”
Mai multe site-uri și canale YouTube, prezentate ca fiind „vocea reală a poporului”, au fost lansate în România în perioada 2018–2024. Unele dintre ele au colaborat indirect cu rețele de propagandă din Serbia, Republica Moldova sau chiar Germania, unde GRU are deja structuri consacrate (Pressconnect a scris despre celula GRU din Germania din care face parte Sîrbu Mihai Catalin). Mesajele erau calibrate: anti-NATO, anti-UE, anti-americane, dar livrate într-un ton populist, uneori religios, uneori „naționalist sănătos”.
Astfel de site-uri au fost cumparate de Liviu Pandele de la Brașov, artizanul multor acțiuni cu implicări obscure și legături cu generali în rezerva. De exemplu, un site cumparat și controlat de Liviu Pandele si Alexandra Gabriela Sîrbu, www.alphanews.ro, dupa ce a facut propagandă ruseasca a inceput să publice chiar in limba rusă! La fel si www.stiriabc.ro. Asta de la Brașov, din inima Romaniei. Sunt mai multe site-uri care au fost folosite pentru propagandă pro rusă, operate de Alexandra Gabriela Sîrbu și cumpărate de Liviu Pandele.
În spatele unora dintre aceste inițiative s-au aflat jurnaliști marginalizați sau foști ofițeri trecuți în rezervă. În cel puțin două cazuri documentate de surse din zona de securitate națională, persoane care au primit fonduri pentru „proiecte civice” în România au fost ulterior interceptate în legătură cu structuri GRU din Tiraspol și Moscova.
PRESSCONNECT.MD a derulat o anchetă jurnalistică de proporții, în sept-dec 2024 când agentul GRU Sîrbu Mihai era fotografiat când făcea schimburi de plicuri in Palas Mall din Iași si o operațiune la Brașov unde le-au fost dejucate și diversiunile, de către jurnaliștii de investigații PRESSCONNECT.MD Chișinău.
Citește mai mult aici
Stăpânii jocului […] https://argumentul.ro/single.php?id=2333
Agenta GRU infiltrată într-un trust media pro european […] https://pressconnect.md/droguri-sex-si-coliva-dacica-liviu-pandele-si-agenta-gru-sirbu-alexandra-gabriela/
O unitate de asasini ruși de la GRU bântuie prin Europa | Ieșeanul Sârbu […] https://pressconnect.md/o-unitate-de-asasini-rusi-de-la-gru-bantuie-prin-europa-ieseanul-sarbu-mihai-catalin-parte-din-aceasta-unitate/
Racolări discrete: festivaluri, internshipuri și Telegram
Rusia nu a mizat doar pe propagandă directă. O parte esențială a strategiei GRU a fost racolarea tinerilor cu potențial: studenți în științe sociale, membri ai unor asociații culturale, voluntari în proiecte internaționale. Prin canale precum Telegram, dar și prin organizații paravan, aceștia erau invitați la „școli de vară” în Balcani, „forumuri pentru pace” în Caucaz sau chiar la vizite „informale” în Rusia.
Cei mai mulți nu știau că sunt folosiți. Le era prezentat totul ca o experiență academică sau civică. Doar unii dintre ei, mai implicați, ajungeau să primească mici sume pentru a promova „adevărul alternativ despre NATO”, „opinia rușilor de rând” sau „versiuni alternative ale istoriei”.
Ce i-a pus pe fugă: supravegherea discretă și presiunea instituțională
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, multe dintre aceste rețele s-au dezactivat brusc. Site-uri au fost închise, canale YouTube au devenit inactive, iar influenceri care până ieri promovau ideile Moscovei s-au retras „pentru liniște personală”.
Surse din zona de securitate susțin că acest recul nu este întâmplător. În ciuda percepției publice că România este nepregătită, anumite structuri ale serviciilor secrete – în special din zona contrainformațiilor – au reacționat rapid și profesionist. Nu cu arestări spectaculoase, ci cu urmăriri, interceptări, avertismente și blocaje financiare. Unii dintre cei implicați și-au înțeles riscul: trădarea de țară nu e un joc de PR. Și au fugit. Alții, mai naivi, au fost retrași din activitate de propriii coordonatori.
România pedepsește sau uită?
Până acum, niciun proces public nu a vizat în mod clar propaganda rusă în România. Nicio condamnare pentru colaborare cu GRU. Nicio listă oficială de organizații finanțate netransparent. Această tăcere ridică semne de întrebare.
Este România prea tolerantă? Sau a ales calea tăcută, a supravegherii continue, fără zgomot și fără scandaluri publice? În timp ce țări precum Lituania sau Cehia au expulzat diplomați, au interzis canale media și au publicat rapoarte, România pare să fi mizat pe o strategie discretă, fără prea multe explicații pentru public.
Concluzie: un război nevăzut nu se termină niciodată
Chiar dacă rețelele GRU din România au intrat temporar în adormire, vulnerabilitățile rămân. Lipsa unei reacții ferme la nivel civic și mediatic, lipsa unei strategii publice de combatere a dezinformării și absența unor sancțiuni clare pot lăsa poarta deschisă pentru un nou val de infiltrare. Iar cei care acum se ascund low-profile, pot reveni. Mai subtili. Mai periculoși.
Singura barieră reală rămâne profesionalismul tăcut al celor care veghează din umbră. Dar nu pot lupta singuri.
